Şi dacă se îmbolnaveşte Primadona… nu ştiu ce le fac ăstora care ar trebui să dea bani pentru sănătate! Le fac… le fac mustăţi pe Bannerele electorale, fir-ar mama lor a dracului! În toamna asta, de la începutul sezonului rece, Spitalul Judeţean II, adică fostul Municipal, nu are încălzire. Primadona e de gardă azi şi e îngheţată bocnă. Îi îngheaţă mâinile pe instrumente.

Din vară se vorbeşte de înlocuirea cazanului, dar banii nu sunt, numai în buzunarele celor care fac campanie electorală. Băse are Bannere cat blocul, din care ne priveşte “ocrotitor” cum trăim bine! Aşa ceva nu poate fi adevărat! Stau bolnavii în pat cu pătura peste cap. Cum e posibil, să se întâmple aşa ceva?
Cine trebuia să aloce banii şi nu a făcut-o? Ce zice Consiliul Judeţean şi Primarul de treaba asta?
Cui îi pasă că medicii se îmbolnăvesc în spital? Cui îi pasă de bolnavii care dârdâie sub pătură? Cui, domnule Primar? Puteţi dormi noaptea ştiind că într-unul din spitalele municipiului pe care îl conduceţi bolnavii suferă, pe lângă boală şi de frig? Cum ar fi domnule Primar să fiţi operat în gardă de un medic cu mâinile ca de gheaţă tremurând şi el şi dumneavoastră de frig?
Acuma, în afară de medicamente, trebuie să-şi aducă bolnavul şi calorifer electric ca să nu-i stea inima. Mai ales la Cardiologie. Ca să nu mai vorbim şi de secţiile chirurgicale din spital.
De-amar! Halal să vă fie domnilor conducători!

Setu Bandha Sarvangasana
Aceasta poziţie calmează creierul şi picioarele obosite…
Marjayasana
Această poziţie stimulează vertebrele…
Halasana
Excelent pentru spate si dureri de gât…
Dolphin
Excelent pentru umeri, trunchi, braţe şi picioare…
Salambhasana
Bun exerciţiu pentru gât, abdomen, coapse şi picioare…
Ananda Balasana
Poziţie bună pentru masajul şoldurilor…
Malasana
Aceasta poziţie intăreste genunchii şi muşchii spatelui…
Masa de imbuteliere
Sticle personalizate
Gazda ne povesteşte cum la începutul afacerii a început cu îmbutelierea în sticle normale, etichetate, dar că în timp, s-a hotărât să treacă la sticle personalizate si comercializare în magazine de specialitate şi mai puţin în restaurante.
“Renumele nu-mi permite să produc în cantităţi industriale, iar calitatea produsului mă obligă să am şi un ambalaj pe măsura” - ne spune interlocutorul nostru.
De-asupra intrării observ ceea ce gazda noastră ne povestea mai înainte: tipurile de sticle de ţuică Zetea, aşa cum au evoluat în timp.
Pe peretele alăturat, observ şi alte modalităţi de ambalare, în sticle de diverse forme şi mărimi, unele mai mult decât ingenioase.
Din grup vine întrebarea dacă e adevărat că pălinca este cu atât mai bună cu cât este mai veche. Acest “mit” a fost urgent spulberat de spusele domnului Zetea, care ne-a explicat că o pălincă de proastă calitate va rămâne de proastă calitate şi după zece ani. Culoarea specifică nu este dată de vechime ci de modul de păstrare după distilare. De obicei lemnul butoiului în care se păstrează, dă culoaarea pălincii.
Din atelierul de îmbuteliere intrăm în expozitie. Aici, gazda noastră ne prezintă o serie de diplome şi certificate de atestare a calităţii. Sunt afişate pe perete o parte din diplomele de excelenţă, premii obţinute în ţară şi în străinătate. “Pălinca de Zetea e cunoscută peste tot în Europa, chiar şi la Bruxelles”, ne spune mândru, domnul Zetea.
Expozitia îmbină cu gust obiecte specifice activităţii de distilare, alături de o multime de statuete executate din ceramică, opera unui artist local. Aceste obiecte sunt folosite ca elemente de decor în cadrul expoziţiilor din ţară şi din străinătate.
Afacerea a fost pusă pe picioare de tatăl domnului Zetea, a carui fotografie troneză la loc de cinste în expoziţie.
“Dar să nu stăm în picioare” – zice gazda noastră perfectă. “Vă invit să degustăm pălinca de Zetea şi să servim masa”.
Urcăm pe scara interioară şi ne aflăm în livingul familiei Zetea. Pe masă se află deja gustările pregătite cu migală de doamna Zetea, o gospodină excelentă, iar în şemineul din colţ, arde focul. Se aude în surdină o muzică aleasă cu bun gust.
Atmosfera e mai mult decât plăcută, totul este aranjat cu atenţie iar gazda este perfectă. Vorbeşte cu fiecare dintre noi şi ne povesteşte atât despre ceea ce a realizat, cât si despre proiectele de viitor. Gustăm pe rând pălinca de prune, apoi pe cea de pere. Observ că pălinca de pere e îmbuteliată într-o sticlă pe care nu am mai văzut-o până acum. Sticla este alba şi mată, parcă acoperită cu brumă, singurul loc transparent fiind o fereastră, o lupă de fapt, prin care daca priveşti se vede în faţă sigla firmei, iar în lateral, portretul domnului Valer Zetea, tatăl gazdei noastre.



