Dictionar explicativ (DEX)

Iata cateva definitii noi ale unor termeni vechi…

PRUDENT: pasta de dinti cu extract de prune

MONOLOG: olog de un picior

BIOLOG: olog de ambele picioare

SEXOLOG: olog de sase picioare???

MANIPULARE: manevrarea penisului cu ajutorul mainilor

ATATAT: fara sani

AMANAT: fara maini

INCHINARE: transport catre China

INVINUIRE: procesul de fermentare a mustului

INFOCARE: transformare in foca

GHINIOANE: varianta moldoveneasca pentru  “Bine Ioane”

IMPRASTIERE: rezultatul procesului prin care betivii se fac prastie

BIZAR: zar dublu

MACEL: mac mic

MICROSCOP: scop marunt

INVIORAT: prevazut cu vioara

LESINA: pe unde merge “le trenul”

MERITORIU: teritoriu ocupat de livada cu meri

RATEU: pateu din carne de rata

PS (pe sleau): definitiile nu-mi apartin…

Prinsea sau Leapsa… that is the question…

Toata lumea ii zice “Leapsa”. Eu stiu din copilarie ca jucam “Prinsea”. Adica jocul in care un copil fugea dupa altii si incerca sa-l prinda.  Sau macar sa-l atinga. Adica era vorba de un “alergator” si mai multi “alergati”. Pentru ca tu “alergat” sa nu devi “alergator” trebuia sa nu te lasi prins sau atins. Pentru asta s-au inventat diferite variante ale jocului: “Prinsea pe starcite” sau “Prinsea pe ouate” (adica cel alergat trebuia sa se “starceasca” (aseze) ca si cum s-ar oua daca exista pericolul sa fie atins de alergator), “Prinsea pe cocotate” (adica cel alergat trebuia neaparat sa se cocoate pe gard, pom, bolovan sau orice obiect care era mai sus decat nivelul solului), sau “Prinsea pe animale” (cand trebuia sa rostesti repede un nume de animal, mereu altul daca erai de mai multe ori in pericol). Acum realizez ca Leapsa e tot un fel de prinsea, adica dupa ce o primesti, trebuie sa o dai la altul… Asa ca ma grabesc sa onorez leapsa primita de la Maminineta:

,,cele mai bune condeie din on-line-ul românesc. Care sunt cei mai buni “creatori de conţinut” original (dincolo de marketing, pricepere tehnică, influenţă etc). Talent la taste, aşadar.”

Mami, tu esti una din preferatele mele. Te nominalizez desi am primit leapsa de la tine. Stilul tau ma inspira sa-ti raspund in versuri sau mai nou, sa scriu si eu cate o poezie. Apoi Nea  Costache care stie sa povesteasca povesti inspirate din viata de la tara, cu un grai neaos oltenesc.  Apoi Alin, care e Pamflezistul si care ma bine-dispune de cate ori ii citesc creatiile. Si scrie pamflete din ce in ce mai bune. Weiter so, Alin! Nenea Iancu, cu poeziile si proza lui gastronomica minunata. Am invatat multe secrete ale bucatariei de la tine, nene Iancule. Nu am s-o uit nici pe Mirela, care ne imbata cu parfumurile franzuzesti si nu numai, dar nici pe Trexel “sa mori tu”, vecinul meu scump la vedere. Pe Satmareanca nu o nominalizez. Uite asa! Ca nu prea mai scrie ca e ocupata sa dea mana cu persoane importante… nu spun nume.   Vania, este la fel de aproape de sufletul meu ca si Nea Costache. Scrierile lui ma bucura de fiecare data, desi sunt cam puturos la comentarii… Deci “Prinsea” merge mai departe si sa nu incercati sa va starciti sau sa va cocotati sau sa-mi ziceti in vreun fel, ca nu am nici coarne, nici nu mormai nici nu arat ca alte animale…

Sunt numai eu, cu cel de-al2lea blog al meu…

Toamna…

de   <al2lea>

Miez de zi patruns de-o raza

(Ce-i a soarelui fecioara)

Coloreaza-n codru-o frunza

Ce grabita-apoi coboara

 

Vantu-o ia, o poarta-n brate

Si-o aseaza-ntre surate

Cand pe cer, un stol de rate

Se grabesc spre tari uitate

 

Codrul si-ambracat vesmantul

Colorat, apoi in soapte

Vantu-acopera pamantul

Cu un strat de frunze moarte

 

Un stejar batran priveste

La minunea colorata

Veveritei ii sopteste:

“Toamna asta-i minunata!”

Şi dacă!

Şi dacă se îmbolnaveşte Primadona… nu ştiu ce le fac ăstora care ar trebui să dea bani pentru sănătate! Le fac… le fac mustăţi pe Bannerele electorale, fir-ar mama lor a dracului! În toamna asta, de la începutul sezonului rece, Spitalul Judeţean II, adică fostul Municipal, nu are încălzire. Primadona e de gardă azi şi e îngheţată bocnă. Îi îngheaţă mâinile pe instrumente.

Din vară se vorbeşte de înlocuirea cazanului, dar banii nu sunt, numai în buzunarele celor care fac campanie electorală. Băse are Bannere cat blocul, din care ne priveşte “ocrotitor” cum trăim bine! Aşa ceva nu poate fi adevărat! Stau bolnavii în pat cu pătura peste cap.  Cum e posibil, să se întâmple aşa ceva?

Cine trebuia să aloce banii şi nu a făcut-o? Ce zice Consiliul Judeţean şi Primarul de treaba asta? 

Cui îi pasă că medicii se îmbolnăvesc în spital? Cui îi pasă de bolnavii care dârdâie sub pătură? Cui, domnule Primar? Puteţi dormi noaptea ştiind că într-unul din spitalele municipiului pe care îl conduceţi bolnavii suferă, pe lângă boală şi de frig?  Cum ar fi domnule Primar să fiţi operat în gardă de un medic cu mâinile ca de gheaţă tremurând şi el şi dumneavoastră de frig?

Acuma, în afară de medicamente, trebuie să-şi aducă bolnavul şi calorifer electric ca să nu-i stea inima. Mai ales la Cardiologie. Ca să nu mai vorbim şi de secţiile chirurgicale din spital.

De-amar! Halal să vă fie domnilor conducători!

Yoga şi alcoolul…

Va prezint mai jos câteva din poziţiile preferate de yoghinii consacraţi sau… “vopsiţi”

Poziţia Savasana
Poziţia de relaxare totală

Poziţia Balasana

Această poziţie aduce linişte şi pace…

Setu Bandha Sarvangasana

Aceasta poziţie calmează creierul şi picioarele obosite…

Marjayasana

Această poziţie stimulează vertebrele…

Halasana

Excelent pentru spate si dureri de gât…

Dolphin

Excelent pentru umeri, trunchi, braţe şi picioare…

Salambhasana

Bun exerciţiu pentru gât, abdomen, coapse şi picioare…

Ananda Balasana

Poziţie bună pentru masajul şoldurilor…

Malasana

Aceasta poziţie intăreste genunchii şi muşchii spatelui…

 

Katie Melua, Eva Cassidy – What A Wonderful World

Ati auzit de Katie Melua?
Am descoperit-o pe blogul noului meu prieten “Skybilon“

 

 

 

 

 

 

 

  

more about “Katie Melua, Eva Cassidy – What A Won…“, posted with vodpod

Pălinca de ZETEA… sau arta distilării

Săptămâna aceasta am avut ocazia de a fi invitat la unul din obiectivele economice ale judeţului nostru, care reprezintă un “blazon” al Sătmarului. Aproape toată lumea a auzit despre pălinca de Satu Mare. Renumele ei a depăşit graniţele judeţului şi ori de câte ori spui că eşti sătmărean, auzi fraza: ooooo, la voi se face pălica cea mai bună!

Nu aş putea să mă laud că sunt un cunoscător, dar dacă aşa se spune, înseamnă că aşa este. Acum m-am convins, cu atât mai mult, că am avut ocazia să particip la o degustare a renumitei pălinci de Zetea.

Unul din prietenii şi colaboratorii mei, buna cunoştinţă a familiei Zetea  ne-a facilitat, mie şi grupului din Germania pe care l-am însoţit, o vizită la renumita distilărie Zetea.  Am urcat cu voie bună în microbuz şi am pornit pe drumul spre Baia Mare. Cam la 28 de Km de Satu Mare se află comuna Iojib, unde există o bifurcţie care te scoate pe drumul spre Medieşul Aurit. La iesirea din comună, pe drumul mai sus amintit observăm din şosea un indicator care ne îndreaptă spre proprietatea familiei Zetea. Părăsim şoseaua şi ne îndreptăm spre clădirea arătată de indicatorul “ZETEA” . Gazda ne aşteaptă deja în curte, cu zâmbetul pe buze. Coborâm din maşină şi facem prezentările. Domnul Zetea ne prezintă istoria locaţiei. Ne spune că ceea ce vedem este construit in jurul unei vechi pălincii, renovate prin strădania familiei. Iniţial, pălincia servea la distilarea ţuicii în zona Iojib şi a împrejurimilor, îndeletnicirea aceasta datând de circa 100 de ani în familia Zetea. Arunc între timp o privire în jurul meu şi observ un gard în construcţie, făcut din butuci din lemn stivuiţi cu pricepere şi precizie. “Este concepţia mea” – spune domnul Zetea. “Butucii sunt prinşi în beton, iar la final, după curăţarea scurgerilor de beton, acesta va fi vopsit în negru, iar lemnul tratat. Se va crea astfel o iluzie optică de întuneric între butuci, ca şi cum ar fi stivuiţi numai”, mi-a spus cu mândrie domnul Zetea. Curtea pavată cu piatră, clădirea placată cu plăci de ceramică, executate manual, dau locului un aer de vechime, deşi clădirile au fost renovate de curând.

Suntem poftiţi în interiorul distilăriei.

De cum intri, observi două cazane de cupru aşezate pe un postament sub care arde neîncetat focul. Peste tot domneşte o curăţenie exemplară. Ni se povesteşte despre fluxul tehnologic, despre ce fel de fructe se folosesc la distilarea ţuicii. In principal se distilează pălincă din prune, dar si din pere, sau fructe de pădure. Localnicii preferă pălinca din prune cărora nu li s-au îndepărtat sâmburii (are o aromă specială, de sâmbure), dar sunt şi clienţi care doresc să aibe pălincă din prune fără sâmburi. Sunt impresionante butoaiele uriaşe cu borhot, dar şi mai şi faptul ca dintr-un recipient zidit (răcitorul) curge prin două ştuţuri vodca, iar prin cel de-al treilea, pălinca, adică ţuica distilată a treia oară.  Suntem îmbiaţi să gustăm. Cei curioşi îşi trec degetul prin jetul de pălincă şi apoi repede în gură. Aburii de alcool îţi îmbată simţurile şi se simte chiar şi aroma de sâmbure. Unul din angajaţi ne face o demonstraţie. Umple un pahar de cupru şi îl aruncă pe cazanul încins, care ia foc instantaneu. Focul se stinge în cateva momente, după ce alcoolul s-a evaporat.

Suntem conduşi apoi, spre locul de îmbuteliere. Ni se spune că imbutelierea se face manual, dupa ce sticlele sunt spălate tot cu pălincă, pentru a nu se altera conţinutul sticlelor. Domnul Zetea foloseste sticle personalizate, de o formă specifică, prevăzute cu două tipuri de dopuri prevăzute cu elemente de siguranţă menite să descurajeze pe cei cărora le-ar veni ideea să-i fure patentul.

Masa de imbuteliere

 

Sticle personalizate

 

Gazda ne povesteşte cum la începutul afacerii a început cu îmbutelierea în sticle normale, etichetate, dar că în timp, s-a hotărât să treacă la sticle personalizate si comercializare în magazine de specialitate şi mai puţin în restaurante.

“Renumele nu-mi permite să produc în cantităţi industriale, iar calitatea produsului mă obligă să am şi un ambalaj pe măsura” - ne spune interlocutorul nostru.

De-asupra intrării observ ceea ce gazda noastră ne povestea mai înainte: tipurile de sticle de ţuică Zetea, aşa cum au evoluat în timp.

Pe peretele alăturat, observ şi alte modalităţi de ambalare, în sticle de diverse forme şi mărimi, unele mai mult decât ingenioase.

Din grup vine întrebarea dacă e adevărat că pălinca este cu atât mai bună cu cât este mai veche. Acest “mit” a fost urgent spulberat de spusele domnului Zetea, care ne-a explicat că o pălincă  de proastă calitate va rămâne de proastă calitate şi după zece ani. Culoarea specifică nu este dată de vechime ci de modul de păstrare după distilare. De obicei lemnul butoiului în care se păstrează, dă culoaarea pălincii.

 

 

 

Din atelierul de îmbuteliere intrăm în expozitie. Aici, gazda noastră ne prezintă o serie de diplome şi certificate de atestare a calităţii. Sunt afişate pe perete o parte din diplomele de excelenţă, premii obţinute în ţară şi în străinătate. “Pălinca de Zetea e cunoscută peste tot în Europa, chiar şi la Bruxelles”, ne spune mândru, domnul Zetea.

 

 

Expozitia îmbină cu gust obiecte specifice activităţii de distilare, alături de o multime de statuete executate din ceramică, opera unui artist local. Aceste obiecte sunt folosite ca elemente de decor în cadrul expoziţiilor din ţară şi din străinătate.

 

 

 

 

Afacerea a fost pusă pe picioare de tatăl domnului Zetea, a carui fotografie troneză la loc de cinste în expoziţie.

 

“Dar să nu stăm în picioare” – zice gazda noastră perfectă. “Vă invit să degustăm pălinca de Zetea şi să servim masa”.

Urcăm pe scara interioară şi ne aflăm în livingul familiei Zetea. Pe masă se află deja gustările pregătite cu migală de doamna Zetea, o gospodină excelentă, iar în şemineul din colţ, arde focul. Se aude în surdină o muzică aleasă cu bun gust.

 

 

Atmosfera e mai mult decât plăcută, totul este aranjat cu atenţie iar gazda este perfectă. Vorbeşte cu fiecare dintre noi şi ne povesteşte atât despre ceea ce a realizat, cât si despre proiectele de viitor. Gustăm pe rând pălinca de prune, apoi  pe cea de pere. Observ că pălinca de pere e îmbuteliată într-o sticlă pe care nu am mai văzut-o până acum. Sticla este alba şi mată, parcă acoperită cu brumă, singurul loc transparent fiind o fereastră, o lupă de fapt, prin care daca priveşti se vede în faţă sigla firmei, iar în lateral, portretul domnului Valer Zetea, tatăl gazdei noastre.

 

 Privesc spre focul care arde în şemineu. Văd o întregă viaţă dedicată muncii şi pasiunii pentru lucrul făcut bine. Lăngă foc, un fotoliu de piele. Domnul Zetea imi şopteşte: “Acesta este fotoliul în care vreau să îmbătrânesc”…

Cum sa ceri o crestere salarială… şi un răspuns pe timp de criză, din partea şefului…

Orice asemanare cu personaje din realitate, este pur întamplatoare, Iont… 

 

 Cerere angajat

  Fi€care dintr€e angajatii compani€i noastr€, sunt€m f€rm d€votati atat dumn€avoastra cat si intr€prind€rii.

 

Draga s € fule,

 

Vr€m profitabilitat€, r€ntabilitat€, dar sunt€m si noi oam€ni si av€m n€voi.

Bazandu-n€ p€ int€l€g€r€a dumn€avoastra, ast€ptam n€goci€r€a contitiilor d€ munca.

Cel€ bun€ !

Raspus Sef
 

Dragi colegi,

Actuala NUanta economico-sociala NU vi se poate imputa doar voua.

Noi NUmai alaturi de voi putem aNUnta profituri si aNUitati catre managementul superior.

ANUntul ca solicitati contiNUU majorari salariale, NU ne suprinde.

Va astept NU NUmai maine ci oricand, la biroul meu spre a corecta NUantele sesizate.

Tineti minte !

ANUntul inseamna NUmai apropiere fata de nevoile voastre si NU altceva !

Cele bune,

Seful vostru,

IoNUt

Gura păcătosului…

Ea: Dragul meu, daca as muri, te-ai recasatori?

El: A, nu, nu…

Ea: Nu-ti place casatoria?

El: Ehm… sigur ca-mi place…

Ea: Bine, atunci de ce nu te-ai recasatori?…

El: Bine, daca-ti face placere, m-as recasatori… si inca cum!…

Ea: Te-ai recasatori?…

Ea: …si ai dormi cu ea in patul nostru?

El: pai unde sa dormim?

Ea: …si ai inlocui pozele mele cu ale ei?

El: Ehm… normal!…

Ea: …si, i-ai da si masina mea?…

El: Nu… nu are permis…

OPS!!!!!!!

     

Artă împinsă la sublim…Trupa de balerini surzi

Este minunat… o aşa perfecţiune numai la chinezi poţi vedea…

Inspirat de postarea prietenului neuronu, iata o alta variantă a acestui spectacol

 

more about “MDA Telethon 2008 – Chinese Disabled …“, posted with vodpod