Posts Tagged ‘toamna’

Catren de toamna

IMG_2228
 
IMG_2229
 
                                                                           E toamnă din nou în grădină
                                                                           Şi boabe de struguri sunt mii                                             
                                                                           Şi soare şi frunze se-mbină
                                                                           Cu coşuri umplute în vii…

Şuetă de toamnă…

 

Sursa foto: http://www.infogradina.ro/plante-decorative/plante-decorative-cu-flori/crizantema-floarea-de-aur/192/
Inspiraţie (prima strofă) : maminineta – comentariu la postul  meu precedent „Poveste de toamnă

 

Toamna ta sau toamna noastră
La Sătmar sau Băileşti
Crizanteme pune-n glastră
Toamnă, tu ne uluieşti.

Crizantemele-n grădină
La şuetă se adună
Iar cea galbenă suspină:
– Vine iarna, nu-i a bună!

Îşi ridică capul doamna
Cea cu albă pălărie:
– Fetelor, a noastră-i toamna
E motiv de bucurie

– Toată vara suspinat-am:
„Ce frumoasă-i gradiniţa!”…
Florile ce admirat-am
S-au uscat…la fel şi viţa

Nu fiţi triste, voi surate
Ia priviţi… mândreţe mare
Toamna nu-i pe terminate
Ridicaţi capul în soare!

Când natura parcă-i moartă
Si când vântul suflă tare
Noi avem o altă soartă
Devenim înfloritoare…

Poveste de toamnă

Sursa foto:http://ionut.toateblogurile.ro/2009/09/21/toamna-sufletului-meu/

 

de<al2lea>

Soarele spre munţi coboară
Ceru-i minunat spre seară
Nostalgii de astă-vară
În suflet ţi se strecoară.
 
 
Vântul bate şi-nfioară
Răsucită sus, pe creangă
Frunza roşie ce parcă
Se transformă într-o… barcă.
 
 
Pe când vântul se-nteţeşte
Vâjâind prin crengi golaşe
Frunza-ncet pe vânt porneşte
Roi de frunze să îngroaşe.
 
 
Zbor de fluturi par spre seară
Vântu-n cercuri se roteşte
Le ridică, apoi coboară
Soarele încet, roşeşte.
 
 
Sub cireş îmbujorate
Poposesc frunzele toate
Şi îşi spun ca-ntre surate
Lungi poveşti de vremi uitate.
 
 
Mă aşez încet pe frunze
Să ascult poveşti de toamnă
Însă şoaptele-s confuze
Lord la joacă mă îndeamnă.
 
 
Cu năsucul ca de smoală
Umed, rece, se strecoară
Printre frunzele ce zboară
Şi foşnind îl înconjoară.
 
 
Se-nvârte ca o elice
Şi din ochi îmi dă poruncă:
„Ce tot stai”? parcă îmi zice
„Uite mingea… hai, aruncă”!

Sursa foto: http://www.criserb.com/blog/gasit-rottweiler.html

Toamna…

de   <al2lea>

toamna1

Miez de zi patruns de-o raza
(Ce-i a soarelui fecioara)
Coloreaza-n codru-o frunza
Ce grabita-apoi coboara
Vantu-o ia, o poarta-n brate
Si-o aseaza-ntre surate
Cand pe cer, un stol de rate
Se grabesc spre tari uitate
Codrul si-ambracat vesmantul
Colorat, apoi in soapte
Vantu-acopera pamantul
Cu un strat de frunze moarte
Un stejar batran priveste
La minunea colorata
Veveritei ii sopteste:
„Toamna asta-i minunata!”