Posts Tagged ‘trandafiri’

De vreţi să ştiţi…

de<al2lea>
De vreţi să ştiţi cum ştiu că vine vara
Să ştiţi c-observ că tot cireşul s-a-nroşit

 

 

De vreţi să ştiţi cum ştiu că vine vara
Sa ştiţi c-observ că trandafirii-au înflorit

 

De vreţi să ştiţi cum ştiu că vine vara
Lămâiul meu cu flori s-a-mbogăţit

 

 

De vreţi să ştiţi cum ştiu că vine vara
Miros de caprifoi s-a răspândit…

 

Mâna Maicii Domnului (caprifoi)

Anunțuri

Cum se tund trandafirii…

rosenschnitt_3
In timp ce contemplam inca neastupata si din ce in ce mai marea mea groapa din fata casei, imi aduc aminte ca parca primavara se tund trandafirii. Si cum am vreo patru bucati si in fata casei, ma hotarasc sa ies la tuns… Incep cu partile vizibil uscate si-mi pun intrebarea de baza: „Cat de jos trebuie taiat?”
Intre timp se apropie un batranel, a carui tuse ma face sa-mi intrerup si activitatea si gandurile… Batranul se uita la ce fac, cu un ochi critic… trece pe langa mine, intoarce capul si zice:
– Mai de jos, mai de jos… 
Ma execut si dansul urmeaza:
– Acum de aici, asta de aici, vedeti ca asta nu are vlaga, nu are muguri, trebuie taiat.
Ma uit cam asa ca unde pana acum erau destul de inalti, trandafirii mei incep sa aiba dimensiunile la jumatate. Omul vede ca sunt ingrijorat si incearca sa fie milos cu taiatul. Mai tuseste de doua trei ori si  isi cere scuze ca a intervenit.
– O, nu trebuie sa va cereti scuze – zic eu – si asa nu ma prea pricep.
– Eh, daca as fii mai sanatos, poate ii faceam mai bine, imi raspunde. Din pacate am avut un accident cu caruta – eu de felul meu sunt tractorist de meserie – si mi-am rupt o coasta si una e pleznita… e mai greu cand tusesc, ca ma doare si nici nu ma pot apleca tare bine.
Multumesc omului,care isi ia plasa in mana si porneste mai departe, catre casa.
– Stati in vecini? strig dupa el.
– Da, ceva mai sus, in capul strazii, unde au fost cainii…
Cum nu stau de mult timp in cartier, nu vreau sa par ca nu stiu unde au fost cainii aia, sau despre care caini e vorba, dau din cap ca am inteles si il salut pe batran inca o data…
Ma apuc gospodareste sa strang tijele tepoase de pe jos. Din partea opusa se apropie un alt barbat, ceva mai tanar ca primul, dar mult mai durduliu si mai cu chef de viata. Se sprijina de o bicicleta si pe langa el topaie un catelus, un fel de Patrocle al Lizucai, din Dumbrava minunata de Sadoveanu…
– Pityu… hai ici, ptchie, ptchie, ptchie…il indeamna stapanul.
Catelusul se opreste pe la toate portile si deodata tusti pe spatiul verde din fata casei. Se lasa pe picioarele din spate si tarrrrr, pe langa munca mea…
– Ptchie, ptchie, ptchie… hahaha, se pise, de, ce sa faci…  pfu, pfu…ptchie, ptchie, ptchie…
Hopa, gandesc, omul, pe langa faptul ca e in chef (doar carciuma e ceva mai sus) mai scoate si onomatopee… Asa ca renunt sa ma mai supar pe Patrocle.
Omul priveste critic la trandafirii mei si zice:
– Aaaaa, nu e bine cum i-ai tuns… pfu, pfu… trebuia mai de jos… ptchie, ptchie, ptchie…
– Pai ma gandeam sa mai ramana si ceva deasupra, zic eu…
– Ia da foarfeca aici… ptchie, ptchie, ptchie…
Si se apuca si taie fara mila si aici, si acolo, si tot imi explica ca de ce trebuie asa de jos, ca uite mugurii unde sunt… ptchie, ptchie, ptchie…
Dinspre oras vine o femeie pe bicicleta. Dupa cum era echipata se vedea clar ca e o florareasa ce se intoarce de la piata. In timp ce trece pe langa noi, zice ceva pe ungureste si se indeparteaza…
– Hahaha… ptchie, ptchie, ptchie… ai vazut ce a zis ptchizda…pfu, pfu… ptchie, ptchie, ptchie… ca mai de jos, mai de jos ca sa vezi ce trandafiri frumosi or sa creasca… pfu, pfu..
Fac ochii mari si incep sa regret ca nu am intrat mai repede in curte…
Omul se apuca razand sa taie in continuare…
– Ptchie, ptchie, ptchie… ai vazut ptchizda? se pricepea a dracu ptchizda… hahahaha…. ptchie, ptchie, ptchie… Amu, nu te superi ca m-am bagat, pfu, pfu… dar nu i-ai taiat deloc bine… ptchie, ptchie, ptchie…  ai vazut ptchizda?… ptchie, ptchie, ptchie… se pricepea… eu am o suta de trandafiri si ma pricep, stiu eu ce trandafiri ai si dumneta… pfu, pfu… ca doar trec toata ziua pe aici… ptchie, ptchie, ptchie…sa vezi ce frumosi or sa fie… hehehe… se pricepea ptchizda… ptchie, ptchie, ptchie…
Ma uit cu coada ochiului in susul si in josul strazii… nu se vede nimeni… si indraznesc sa sper ca voi termina la timp stransul crengilor taiate, inainte sa vina si un al patrulea care sa mi-i scoata din radacina, doamne fereste…
Omul tarmina treaba, imi restituie foarfeca…
– Taie ca frantzu, pfu, pfu… buna foarfeca… dar… nu te superi ca m-am bagat dar nu i-ai taiat deloc cum trebuie… ptchie, ptchie, ptchie…
– Nici o suparare, nene… sa vii si la anul…
Omul isi ia bicicleta, striga la Pityu sa-l urmeze si pleaca incet, in josul strazii…
Se opreste, se intoarce si striga razand:
– Ai vazut ptchizda dracu… se pricepea… ptchie, ptchie, ptchie… mai de jos, mai de jos, zice… ptchie, ptchie, ptchie…